Alegere Necondiționată

Alegere Necondiționată
de Aurel Munteanu
2 feb. 2016

1.Există în Biblie doctrina alegerii? Da. Ea este afirmată de Cristos și predicată de apostoli.
Psalmul 65.4: Ferice de cel pe care-l alegi Tu şi pe care-l primeşti înaintea Ta, ca să locuiască în curţile Tale!
Ioan 15.16: Nu voi M-aţi ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi; şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi rod, şi roada voastră să rămână, pentru ca orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, să vă dea.

Matei 20.16: Tot aşa, cei din urmă vor fi cei dintâi, şi cei dintâi vor fi cei din urmă; pentru că mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.”
F.A.13.48: Neamurile se bucurau când au auzit lucrul acesta şi preamăreau Cuvântul Domnului. Şi toţi cei ce erau rânduiţi să capete viaţa veşnică au crezut.
Efeseni 1.4: În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui, ….
1Petru 1.1: Petru, apostol al lui Isus Hristos, către aleşii care trăiesc ca străini, împrăştiaţi prin Pont, Galatia, Capadocia, Asia şi Bitinia,

2.De câte feluri este alegerea pe care o găsim pe paginile Scripturii?
Există 3 feluri de alegere:
1. Alegere națională:
Deut. 7.6: Căci tu eşti un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău te-a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pământului.
2Sam.7.23: Este oare pe pământ un singur neam care să fie ca poporul Tău, ca Israel, pe care a venit să-l răscumpere Dumnezeu, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Şi facă un Nume şi ca să facă pentru el, pentru ţara Ta, minuni şi semne, izgonind dinaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt, neamuri şi pe dumnezeii lor?
2. Alegere vocațională:
Efeseni 4.11: Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, proroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători,
F.A.9.15: Dar Domnul i-a zis: “Du-te, căci el este un vas pe care l-am ales, ca să ducă Numele Meu înaintea Neamurilor, înaintea împăraţilor şi înaintea fiilor lui Israel;
3. Alegere personală:
Efeseni1.4: În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui,
Ioan 15.16: Nu voi M-aţi ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi; şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi rod, şi roada voastră să rămână, pentru ca orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, să vă dea.

3.Cine ia inițiativa în mântuirea păcătosului? Dumnezeu alege fiind ne influențat de nimeni. El o face după bunul Său plac.
Efeseni1.4: În El ( în Cristos), Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ….
Ioan 6.44,65: Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.
Şi a adăugat: “Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.”
F.A. 16.14: Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu şi asculta. Domnul i-a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel.
Efeseni1.5: ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale.

4.Poate Dumnezeu să fie acuzat de nedreptate când alege oameni ca să îi salveze de la pierzare eternă? Scriptura spune că nu.
Romani 9. 16-23: Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate în Dumnezeu? Nicidecum!
Căci El a zis lui Moise: “Voi avea milă de oricine-Mi va plăcea să am milă; şi Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur.”
Aşadar, nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă.
Fiindcă Scriptura zice lui faraon: “Te-am ridicat înadins, ca să-Mi arăt în tine puterea Mea şi pentru ca Numele Meu să fie vestit în tot pământul.”
Astfel, El are milă de cine vrea, şi împietreşte pe cine vrea.
Dar îmi vei zice: “Atunci de ce mai bagă vină? Căci cine poate sta împotriva voii Lui?”
Dar, mai degrabă, cine eşti tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a făcut: “Pentru ce m-ai făcut aşa”?
Nu este olarul stăpân pe lutul lui, ca din aceeaşi frământătură de lut să facă un vas pentru o întrebuinţare de cinste, şi un alt vas pentru o întrebuinţare de ocară?
Şi ce putem spune, dacă Dumnezeu, fiindcă voia să-Şi arate mânia şi să-Şi descopere puterea, a suferit cu multă răbdare nişte vase ale mâniei, făcute pentru piere;
şi să-Şi arate bogăţia slavei Lui faţă de nişte vase ale îndurării pe care le-a pregătit mai dinainte pentru slavă (despre noi vorbesc)?

5.Când a avut loc această alegere? Înainte ca oamenii să existe sau chiar să păcătuiască.
Efeseni1.4: …… Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii,
Romani 9.11-13: Căci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă şi nu făcuseră nici bine, nici rău – ca să rămână în picioare hotărârea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se făcea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamă –
s-a zis Rebecăi: “Cel mai mare va fi rob celui mai mic”,
după cum este scris: “Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urât.”
6.Mai alege Dumnezeu și astăzi oameni pentru mântuire și le trece numele în Cartea Vieții în momentul când aceștia i-a o hotărâre pentru El? Nu. Numele au fost scrise în Cartea Vieții înainte de întemeierea lumii.
Apocalipsa 13.8: Şi toţi locuitorii pământului i se vor închina, toţi aceia al căror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului care a fost junghiat.
Apocalipsa 17.8: Fiara pe care ai văzut-o era, şi nu mai este. Ea are să se ridice din Adânc şi are să se ducă la pierzare. Şi locuitorii pământului, ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în Cartea Vieţii, se vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este, şi va veni.

7.Cât de mare este numărul celor aleși de Dumnezeu? Este un număr fix. Numai Dumnezeu îl cunoaște. Numai în Necazul cel Mare vor fi mântuiți un număr atât de mare încât nu îl poate număra omul.
Apocalipsa 7.9,14: După aceea m-am uitat şi iată că era o mare gloată pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice seminţie, din orice norod şi de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi în haine albe, cu ramuri de finic în mâini;
“Doamne”, i-am răspuns eu, “tu ştii.” Şi el mi-a zis: “Aceştia vin din necazul cel mare; ei şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului.

8.Pe ce anume se bazează această alegere? Pe planul etern alcătuit de Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt!
Efeseni 1.9: … căci a binevoit să ne descopere taina voii Sale, după planul pe care-l alcătuise în Sine însuşi,
Efeseni 3.9,11: şi să pun în lumină înaintea tuturor care este isprăvnicia acestei taine, ascunse din veacuri în Dumnezeu, care a făcut toate lucrurile;
după planul veşnic pe care l-a făcut în Hristos Isus, Domnul nostru.
9.Este alegerea necondiționată a lui Dumnezeu bazată pe preștința Sa? Nu! Preștința se bazează tot pe planul etern!
F.A. 2.23: pe Omul acesta, dat în mâinile voastre, după sfatul hotărât şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorât prin mâna celor fărădelege.
Romani 8.28-30: De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.
Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie Cel întâi născut dintre mai mulţi fraţi.
Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.

10.Alege Dumnezeu oameni pentru mântuire deoarece prevede în ei credință și pocăință? Nu. Credința și pocăința sunt daruri, date de la Dumnezeu după nașterea din nou.
Efeseni 2.8: Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.
F.A. 11.18: După ce au auzit aceste lucruri, s-au potolit, au slăvit pe Dumnezeu şi au zis: “Dumnezeu a dat deci şi Neamurilor pocăinţă, ca să aibă viaţa.”
2Timotei 2.25: să îndrepte cu blândeţe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoştinţa adevărului;
11.Alege Dumnezeu oameni pentru mântuire deoarece aceștia fac fapte bune? Nu. Faptele bune sunt predestinate de Dumnezeu ca omul să le împlinească pentru a nu avea motiv de laudă în mântuire. Dumnezeu îi dă voință și înfăptuire pentru ele. După ce le face, alesul este catalogat ca ,,rob netrebnic”.
2Timotei 1.9: El ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii,
Tit 3.5: El ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt,
Efeseni 2.8-10: Căci prin har aţi fost mântuiţi, …..
Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.
Filipeni 2.13: Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea.
Luca 17.10: Tot aşa şi voi, după ce veţi face tot ce vi s-a poruncit, să ziceţi: “Suntem nişte robi netrebnici; am făcut ce eram datori să facem.”
12.A ales Dumnezeu pe unii oameni pentru mântuire deoarece au fost mai buni sau mai deștepți decât alții? Nu.
1Corinteni 1.26-29: De pildă, fraţilor, uitaţi-vă la voi care aţi fost chemaţi: printre voi nu sunt mulţi înţelepţi în felul lumii, nici mulţi puternici, nici mulţi de neam ales.
Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari.
Şi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii şi lucrurile dispreţuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt;
pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.
13.Promovează această alegere mândria păcătosului? Nu. Slava este în întregime a Creatorului. Noi trebuie să avem atitudinea bătrânilor din Apocalipsa 4.
1 Corinteni 1.30-31: Şi voi, prin El, sunteţi în Hristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înţelepciune, neprihănire, sfinţire şi răscumpărare,
pentru ca, după cum este scris: “Cine se laudă să se laude în Domnul.”
Efeseni 1. 11-12: În El am fost făcuţi şi moştenitori, fiind rânduiţi mai dinainte, după hotărârea Aceluia care face toate după sfatul voii Sale,
ca să slujim de laudă slavei Sale, …..
Apocalipsa 4. 10-11: cei douăzeci şi patru de bătrâni cădeau înaintea Celui ce şedea pe scaunul de domnie şi se închinau Celui ce este viu în vecii vecilor, îşi aruncau cununile înaintea scaunului de domnie şi ziceau:
“Vrednic eşti Doamne şi Dumnezeul nostru, să primeşti slava, cinstea şi puterea, căci Tu ai făcut toate lucrurile şi prin voia Ta stau în fiinţă şi au fost făcute!”

14.A avut Dumnezeu vre-un scop în mintea Sa când a făcut această alegere? Scopul este lauda harului Său și gloria Sa eternă.
Efeseni 1.6: spre lauda slavei harului Său pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui.
Efeseni 1. 11-12: În El am fost făcuţi şi moştenitori, …..
ca să slujim de laudă slavei Sale, …..
Efeseni 1.14: …. pentru răscumpărarea celor câştigaţi de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui.
15.Poate împiedica cineva pe Dumnezeu să facă această alegere? Nu! Voia Sa se va duce la îndeplinire.
Isaia 55.11: tot aşa şi cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.

16.Mai poate cineva să condamne pe cei aleșii după toate aceste lucruri? Nu. Nici chiar Dumnezeu nu o mai face.
Romani 8. 31-34: Deci ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?
El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?
Cine va ridica pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela care-i socoteşte neprihăniţi!
Cine-i va osândi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi!

Cârtești tu împotriva alegerii suverane și necondiționate a lui Dumnezeu? Dacă cârtești încă nu ai înțeles glorioasa grațiere. Domnul să îți de-a putere să o crezi deoarece este una dintre cele mai ponegrite doctrine ale Sfintei Scripturi. Ea umilește creatura și înalță pe Creator.